Fiscul își face REȚEA DE INFORMATORI pe model suedez. Miliardarii României atacă strategia guvernamentală „Să moară și capra vecinului”

Oficialii Ministerului Finanțelor Publice (MFP) vor pleca în Suedia pentru a studia și a se „inspira” din sistemul fiscal de acolo, în speranța îmbunătățirii celui din România. Una dintre măsurile pe care reprezentanții Finanțelor o propun este „sistemul denunțătorului” care se bazează pe faptul că vecinii știu mai bine decât Fiscul care este venitul unei persoane, a precizat secretarul de stat Liviu Voinea pentru Mediafax.

„Acolo (în Suedia n.r.), oamenii primesc la poștă scrisori în care sunt informați că au plătit un impozit X, dar li se transmite și dacă unii dintre vecini au declarat valori de impozitare mult mai mici. Fiscul se bazează pe faptul că oamenii știu cel mai bine situația vecinilor și pentru cei care transmit informații corecte despre aceștia se aplică scutiri, sau li se dă o recompensă și mai plătesc doar diferența”, a explicat Voinea.

Oamenii de afaceri din România susțin însă că măsura este puțin ciudată și nu face altceva decât să alimenteze filosofia conform căreia „e mai bine să moară capra vecinului”.

Ce părere au cei mai bogați români despre sistemul „pârârii vecinului”

Omul de afaceri Adrian Porumboiu (61 de ani), patronul echipei de fotbal FC Vaslui, este de părere că inițiativa guvernul va duce la răspândirea unor practici specifice perioadei comuniste.

„Noi am avut vocație de informatori, iar acum încercăm să perfecționăm asta. Mai bine i-am trimite (pe denunțători n.r.) la muncă decât să-i trimitem să se uite peste garduri. Înainte de ’89, așteptam să prind anii în care să aflăm numele informatorilor, dar între timp au apărut și mai mulți”, a declarat pentru gândul Adrian Porumboiu, a cărui avere este estimată la circa 140 de milioane de euro, potrivit topului editat de Forbes.

Firmele controlate de antreprenorul vasluian exploatează peste 40.000 de hectare de terenuri agricole. Porumboiu deține mai multe companii care își desfășoară activitatea în industria de panificație precum și în sectorul hotelier.

„Aici în Moldova, vecinii sunt plecați. Trebuie să ne ducem după ei în Spania, Italia”, a mai adăugat Porumboiu.

George Copos (59 de ani), finanțatorul echipei de fotbal Rapid, este de părere că inițiativa guvernului va genera „un sistem pervers de , înainte de a genera un sistem de ”.

„Șicanele vor curge lanț. Mulți oameni, aflați în relații proaste cu vecinii, vor profita de ocazie pentru a-i șicana. Astfel, structurile Fiscului se vor ocupa de verificarea reclamațiilor răuvoitoare ale unor cetățeni împotriva vecinilor lor, în loc să se ocupe, cum ar fi normal, de colectarea corectă și la timp a impozitelor datorate statului. Se vor pierde mii de ore de lucru”, a declarat pentru gândul omul de afaceri a cărui avere a fost estimată în 2010 la circa 200 de milioane de euro.

Copos controlează grupul Ana Holding care administrează un lanț de hoteluri (Ana Hotels) cu afaceri de 25,1 milioane de euro în 2011, un lanț de magazine cu produse de panificație (Ana Pan) cu o cifră de afaceri de 4,4 milioane de euro anul trecut și o fabrică de motoare electrice (Ana Imep), cu afaceri de peste 2 milioane de euro.

„Îmi este greu să cred că vecinii pot deține, unii despre alții, detalii de natură fiscală folositoare ANAF-ului. Iar dacă ANAF-ul ajunge să funcționeze pe baza informațiilor primite de la vecini, atunci e foarte rău că s-a ajuns aici”, ne-a precizat omul de afaceri care a adăugat că deși este de acord cu faptul că este anormal să „existe categorii de oameni al căror comportament sau standard de viață sfidează bunul simț: oameni fără ocupație, care trăiesc din ajutor de șomaj ori din alocații pentru copii, dar care dețin palate și flote de mașini de lux, neplătind nici un impozit Statului”, nu crede că „intervenția trebuie să vină din partea vecinilor”

Nici omul de afaceri Ionuț Negoiță (38 de ani), care deține împreună cu fratele său Robert Negoiță cel mai mare hotel din Capitală, respectiv Rin Grand Hotel, o clădire cu aproape 1.500 de camere, nu consideră că sistemul „denunțătorului” va avea efectele pe care mizează Executivul.

„Din punctul meu de vedere invadează la un anumit nivel intimitatea. Poporul român are această mentalitate formată de a muri capra vecinului și atunci reclamațiile vor fi extrem de multe și nu se va putea da curs”, a declarat pentru gândul Ionuț Negoiță a cărui avere este estimată între 60 și 70 de milioane de euro, conform topului editat de Forbes.

Negoiță susține că măsura nu l-ar afecta direct deoarece nu are vecini. „Eu n-am nicio problemă, nu am vecini, stau în câmp, deci sunt absolvit de efectele acestei inițiative”, a adăugat el cu mențiunea că sistemul de delațiune ar putea alimenta „părerea proastă pe care o are populație despre cei care au venituri, dar în capitalism, acești oameni sunt cei care țin economia”. În opinia sa Fiscul ar trebui să urmărească sursele de venit ale persoanelor care își afișează ostentantiv bunăstarea, nu „să-i alerge pe toți cei care au magazine sau afaceri la vedere”.

Omul de afaceri brăilean Gheorghe Caruz (66 de ani), cu o avere estimată între 95 și 100 de milioane de euro, susține că „măsura este puțin ciudată, însă chiar dacă nu sunt de acord, atât timp cât ei consideră că este o măsură care trebuie luată trebuie să ne conformăm”.

„Nu știu dacă vecinii mei ar trimite sesizări la Fisc. Nici nu contează pentru că eu respect legea”, a mai declarat Caruz pentru gândul.

Antreprenorul brăilean este unul dintre cei mai mari crescători de porci din țară, are afaceri în industria cărnii, deține o rețea de magazine alimentare, face comerț cu cereale și a intrat recent și pe piața băuturilor răcoritoare.

Ce taxe suplimentare ar putea fi introduse după modelul suedez

Liviu Voinea, secretar de stat în MFP a explicat pentru Mediafax că executivul ia în calcul reformarea sistemului fiscal, în vederea atragerii unor venituri mai mari la buget prin „eliminarea excepțiilor”. Voinea, care este la curent cu fiscalitatea nord-europeană având un MBA de la școala de business din cadrul Universității din Stockholm, a explicat că statul urmărește introducerea unor noi impozite pe casele moștenite și pe piscine.

În România există circa 100.000 de piscine aflate în proprietatea unor persoane fizice, potrivit estimărilor secretarului de stat.

Experții susțin însă că o povară fiscală mai mare nu va majora automat veniturile bugetului de stat, în special pentru că se vor găsi metode de a evita achitarea acestor impozite.

România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor fiscale, respectiv a impozitelor și a contribuțiilor sociale, dintre statele membre UE. În 2011, veniturile fiscale au reprezentat 27,2% din PIB, cu 12,4 puncte procentuale din PIB mai puțin decât media europeană, potrivit celui mai recent raport al Consiliului Fiscal.

În Suedia, spre exemplu, veniturile fiscale reprezintă circa 45,8% din PIB, în scădere față de perioada de vârf de la începutul anilor 2000 când se situau la nivelul de 51,5% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene. Mai mult, în Suedia s-a renunțat în urmă cu cinci ani la două contribuții, respectiv taxa pe avere și pe tranzacții.

„Afirmațiile (privind introducerea unor noi impozite n.r.) reflectă modul în care gândește acest guvern: să-i impozitezi pe fraierii care muncesc și produc ca să le dai leneșilor care stau acasă. În loc să se gândească la cum să creeze noi locuri de muncă, să atragă investiții, să elimine barierele din calea absorbției fondurilor europene, ei vor să mai ia 10 piei de pe cei care își plătesc oricum impozitele”, a declarat pentru gândul Gabriel Biriș, avocat specializat în legislație fiscală.

În opinia sa, executivul ar trebui să-și concentreze eforturile pe majorarea eficienței colectării taxelor percepute în prezent. „La capitolul eficiența colectării, în cazul TVA spre exemplu, în 2011 am avut un grad de colectare de 54%, față de 71% în Bulgaria. Această diferență de 17% este echivalentul a 3,5 miliarde de euro, aproape tot deficitul bugetar”, a subliniat Biriș.

Ce taxe ar putea plăti românii pentru casele moștenite

Liviu Voinea argumentează că impozitarea proprietăților trebuie reformată pentru a se reduce excepțiile, cum sunt, spre exemplu, casele moștenite care nu intră sub incidența legii privind majorarea impozitului pentru persoanele care dețin mai multe clădiri.

„Moștenirile sunt scoase din calculul impozitului pe proprietăți multiple. La a doua casă trebuie să plătești impozit cu 65% mai mari decât la prima, dar dacă imobilul se moștenește, nu se aplică această regulă. Înțeleg că dacă ai moștenit-o nu e un act de voință, nu înseamnă că ai avut banii să o cumperi, dar îți dau un timp, 6 luni – 1 an, în care trebuie să faci o alegere. Dacă o păstrezi trebuie să plătești impozit ca pentru a doua casă, dacă nu să o vinzi”, a explicat secretarul de stat.

În prezent, persoanele care au în proprietate două sau multe imobile trebuie să achite un impozit cu 65% mai mare pentru prima clădire în afara celei de reședință, cu 150% în plus pentru cea de-a doua și cu 300% mai mult pentru următoarele. Impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii care se stabilește în funcție de tipul imobilului, rangul localității și zona în care se află.În Suedia, cota este de 0,75% la valoarea impozabilă a imobilului sau cel mult 6.825 de coroane.

Totodată, în România gradul de colectare a impozitelor pe proprietate este de 0,7% din PIB, în timp ce în Suedia este de 1,2% din PIB, conform celor mai recente date, respectiv cifrele aferente anului 2010. Guvernul estimează ca veniturile din impozitarea caselor moștenite să majoreze procentul la circa 1,1% din PIB.

„Sunt de acord cu faptul că sistemul de impozitare al proprietății trebuie reformat pentru că sunt foarte mari nereguli aici”, este de părere și avocatul Gabriel Biriș. „Spre exemplu, în momentul de față, dacă o persoană fizică plătește un impozit de un leu pe o clădire, indiferent că vorbim de spațiu comercial sau apartament”, a adăugat el cu mențiunea că dacă executivul ar alege să impoziteze clădirile moștenite s-ar găsi metode pentru a le ocoli.

Deșii au salarii mai mari, suedezii trebuie să lucreze mai multe zile decât românii pentru a-și plăti taxele

Românii trebuie să muncească anul acesta 138 de zile pentru stat, respectiv pentru a-și achita toate taxele și impozitele, potrivit calculelor realizate de Centrul Independent pentru Studii în Economie și Drept (CISED).

Un calcul similar realizat de Institutul economic Molinari pe baza datelor Erst&Young relevă că suedezii lucrează anul acesta 191 de zile pentru stat, în condițiile în care încasează un salariu mediu lunar de circa 1.700 de euro, de 4,5 ori mai mare decât cel din România.

România se află pe locul 62 în lume, în ceea ce privește independența economică, reiese din raportul anual editat de Heritage Foundation și The Wall Street Journal. În ceea ce privește libertatea fiscală, România o obținut un scor de două ori mai bun decât Suedia, respectiv 87,4 față de 39,1.

Libertatea fiscală este un indicator care măsoară povara fiscală impusă de stat. Indicatorul include atât povara directă, respectiv taxele și impozitele plătite de cetățeni și companii cât și ponderea veniturilor fiscale din PIB.